top of page
Vrancea
100021.JPG

Dreptul la obște

ObÈ™tile din Vrancea sunt diferite de restul obÈ™tilor de pe teritoriul munÈ›ilor CarpaÈ›i. Aici toÈ›i membrii au drepturi egale, doar un drept pentru fiecare È™i, implicit, voturi egale. Fiecare locuitor devine membru în obÈ™te la vârsta de 18 ani, cu condiÈ›ia să aibă domiciliul în localitate. Dacă cineva părăseÈ™te satul È™i decide să locuiască în altă parte, atunci îÈ™i pierde dreptul. Dacă cineva se mută în sat, persoana poate deveni membru. Dreptul în obÈ™te nu se moÈ™teneÈ™te, nu este transmisibil È™i nu poate fi înstrăinat.

Acest sistem deosebit de alte obÈ™ti din È›ară este explicabil prin faptul că obÈ™tile vrâncene nu s-au supus legislaÈ›iei de la 1910 care a formalizat sistemul de proprietate comună obÈ™tească în restul țării pe principiile proprietății individuale – ce alocau individului drepturi inegale transmisibile si inalienabile – ci È™i-au apărat cutumele, sitemul lor local. În acest process menÈ›ionăm rolul istoric al elitelor regionale

Sistemul de distribuire a drepturilor în mod egal È™i pe bază de domiciliu generează un avantaj important, evitând confuzia È™i certurile referitoare la genealogii È™i moÈ™tenire, care persistă în multe dintre celelalte obÈ™ti sau composesorate. Sistemul favorizează, de asemenea, un sentiment de comunitate È™i "beneficii pentru toÈ›i".

SituaÈ›ia retrocedărilor în cazul obÈ™tilor Vrancei a fost mai clară decât în alte judeÈ›e. Majoritatea obÈ™tilor È™i-au recâÈ™tigat proprietățile cu legea 1/2000. Pentru al doilea val de retrocedări, date furnizate de RNP Romsilva în 2007 indică pentru judeÈ›ul Vrancea doar 1527 ha de pădure revendicate de formele asociative cu legea 247/2005.  Aceasta reprezintă o suprafață foarte mică, raportat la alte judeÈ›e, indicând o soluÈ›ionare a retrocedărilor încă din perioada premergătoare legii 247/2005. În prezent, din datele noastre rezultă 2374 ha pentru care încă nu s-a obÈ›inut titlul final de proprietate, adică 3% din toată suprafaÈ›a, ceea ce reprezintă foarte puÈ›in comparativ cu situaÈ›ia din alte judeÈ›e.

​

​

14572565_10208566690739343_1970180826_o(

Resurse

ObÈ™tile cuprinse în proiect totalizează suprafeÈ›e de teren de 66.981 ha, din care 59.736 ha de pădure È™i 6613 ha de pășune. Datele furnizate de Garda Forestieră (2016) indică o suprafață totală de pădure de 67.827 ha, incluzând È™i obÈ™tile nestudiate în cadrul proiectului. ObÈ™tile din zonă sunt de obicei mari, peste 1000 ha. Cea mai mare este ObÈ™tea Tulnici cu 13.000 ha. Câteva sate au suprafeÈ›e mai mici, până la 400 ha, din cauza unor situaÈ›ii particulare, cum ar fi vânzările de terenuri (Rugetu) sau formarea recentă È™i lupta asupra proprietății între sate pe perioade lungi de timp (Prahuda, Vîlcani, Ghebari).

În total, obÈ™tile vrâncene studiate au 24.282 membri, în medie 971 membri/ obÈ™te. Raportul între suprafață È™i numărul de membri este de 2.75 ha/membru obÈ™tean, iar raportul mediu între cantitatea de lemn recoltată È™i numărul de membri este de 8 m³/membru obÈ™tean.

Raportul între cantitatea de pășune È™i membri este de 0.27 ha/membru. Pășunile nu sunt abundente. Pădurile majorității obÈ™tilor sunt productive, preponderent de conifere È™i cu vârste de peste 80 de ani.

PăduroÈ™i È™i abrupÈ›i, munÈ›ii Vrancei sunt caracterizaÈ›i de alunecări de teren È™i eroziunea solului, fenomene ce au fost accentuate de defrișările masive produse de societățile anonime forestiere la începutul secolului XX. O parte din pădurile Vrancei, în bazinul superior al Nărujei, au fost de asemenea tăiate la ras în anii 1980, ca urmare a ordinului politic de a extinde suprafaÈ›a de pășune pentru o mai bună performanță a judeÈ›ului în domeniul produselor lactate.

Accesibilitatea pădurilor este un aspect problematic, majoritatea drumurilor fiind rupte; Vrancea este probabil singura zonă a CarpaÈ›ilor în care se mai fac exploatări cu boi.

​

​

​

vrancea.png

Devălmășie și istoric

În Vrancea, proprietățile devălmaÈ™e sunt localizate la distanÈ›e considerabile față de aÈ™ezarea satelor, diferit față de alte zone în care pădurile È™i pășunile sunt în zonele imediat adiacente. Satele se află aÈ™ezate de-a lungul râurilor la altitudini mai joase, în partea estică, iar munÈ›ii formează o masă compactă în zona vestică a judeÈ›ului. În unele cazuri, localitatea se află la 50-60 de km de pădurea sa. Trei localități se află în imediata apropiere a proprietăților: Nereju, Tulnici È™i Herăstrău.

IniÈ›ial, proprietatea devălmașă era comună pentru toate satele Vrancei, o devălmășie regională, sau devălmășie de ocol. Ulterior, datorită conflictelor È™i plângerii unor sate ‘lipsite de munte’ (Sava 1931), fiecarui sat i s-au alocat un munte sau o serie de munÈ›i, având în vedere criterii echitabile de satisfacere a necesităților pastorale, fiecărui sat atribuindu-se ‘frunză’ - loc de pășunat aproape de sat, unde frunzele înverzesc prima data primăvara È™i vitele pot fi scoase la păscut - È™i ‘frunte’ sau ‘munte mare’. ÎmpărÈ›irea acestor suprafeÈ›e pe obÈ™ti datează de la începutul secolului XIX È™i se datorează unui proces repetat de “aruncare a munÈ›ilor pe sate”. Prima ‘aruncare’ a fost în 1755, după care, datorită conflictelor iscate, alte cinci astfel de împărÈ›iri au avut loc, ultima în 1840 (Stahl 1998). Aceste împărÈ›iri pe sate au fost prilej de mari conflicte È™i au ‘frământat Vrancea în adâncuri’ (Constantinescu-MirceÈ™ti si Stahl 1929). Atribuirea munÈ›ilor pe sate s-a realizat iniÈ›ial proporÈ›ional cu mărimea satelor. 

Fiind greu de măsurat (de ‘sforit’) ca suprafață de teren la acea vreme, valoarea munÈ›ilor s-a calculat în funcÈ›ie de venit – iar cum pășunatul reprezenta folosul cel mai important, s-a calculat venitul obÈ›inut din arendarea pășunilor, ‘vândute cu anul’ (Stahl 1998). SuprafaÈ›a satelor, È™i criteriul aruncătorii munÈ›ilor, a fost de asemenea evaluată monetar, în funcÈ›ie de cota-parte de bir contribuită de fiecare sat (Stahl 1998). În aruncătorile mai târzii (începutul secolului XIX) s-a È›inut seama È™i de contribuÈ›iile la judecățile cu boierii acaparatori (boierul Iordache Roset-Roznovanu).

​

​

14572672_10208566707899772_538853408_o(1

Instituții comunitare

ObÈ™tile in această zonă sunt instituÈ›ii comunitare veritabile, cu funcÈ›ii sociale. Datorită faptului că drepturile sunt egalitare È™i sunt ale comunității – în sens teritorial – comunitatea ca întreg beneficiază de fonduri investite în: repararea drumurilor È™i podurilor, construcÈ›ia de săli de nunÈ›i, construcÈ›ia de brutării, pieÈ›e, reparerea spitalului, etc.

​De asemenea, obÈ™tile susÈ›in în mod regulat membri cu sume de bani pentru înmormântări È™i tratamente pentru boli grave sau intervenÈ›ii chirurgicale care le-ar fi altfel inaccesibile. Membrii din satul ViiÈ™oara au descris obÈ™tea ca fiind "o plasă de siguranță".

​

​

14572084_10208566731820370_605172825_o.j

Participare și democrație

​

ObÈ™tile Vrancei sunt egalitare, fiecare obÈ™tean are un drept de vot, egal cu ceilalÈ›i obÈ™teni. adunările obÈ™teÈ™ti se întrunesc o dată pe an. Sistemul de votare în cadrul adunărilor generale în cazul majorității obÈ™tilor (75%) este votul ‘cu mâna sus’, iar o minoritate, 20%, practică votul secret pentru validarea deciziilor. În cazul alegerii consiliului de conducere, 92% din obÈ™ti votează prin vot secret. În genere, obÈ™tile vrâncene nu încurajează participarea prin reprezentare, împuterniciri, favorizând astfel participarea în persoană a membrilor. În adunările generale nu se admit împuternicirile în 61% din cazuri, iar în 28%, 5 obÈ™ti, un membru obÈ™tean poate reprezenta cel mult un alt membru obÈ™tean, dintre care în 3 se admit reprezentări doar cu procură notarială. În condiÈ›iile acestea, în 40% din obÈ™ti se întruneÈ™te cvorumul necesar din prima adunare, în 60% fiind necesară o a doua convocare.

​

​

consiliu spinesti

Studiu de caz Spinești

ObÈ™tea SpineÈ™ti este adesea dată ca exemplu de bune practici. În ciuda faptului că nu deÈ›in suprafaÈ›a cea mai mare de pădure, raportul suprafață / membru este ridicat. PreÈ™edintele este foarte popular È™i el a fost reales la fiecare rundă de alegeri din anul 2000. ObÈ™tea nu prezintă conflicte interne sau diverse suspiciuni È™i dispute între membri È™i consiliu, aÈ™a cum am găsit la un număr semnificativ de alte obÈ™ti.

  • 3447 ha de pădure, 100 ha de pășune È™i 1000 de membri

  • Pădurea este productivă, preponderent conifere È™i cu vârsta de peste 80 de ani

  • ObÈ™tea a replantat pădure

Excedentul obÈ›inut din vânzarea de cherestea È™i din subvenÈ›ii pentru pășunat este distribuit membrilor È™i investit în comunitate.

Beneficiile membrilor și ale comunității la Spinești:

  • 50% din excedentul înregistrat de ObÈ™tea SpineÈ™ti a fost investit în 1) reconstruirea a patru cabane forestiere, care vor fi utilizate în viitor ca unități turistice; 2) reconstruirea bisericii satului; 3) construirea unei săli de evenimente; 4) reparaÈ›ii È™i mobilier pentru È™coală.

  • Parte din excedent a fost distribuit membrilor obÈ™teni

  • Lemnul este vândut membrilor la preÈ›uri preferenÈ›iale

  • Alte beneficii pentru membri: ajutor de înmormântare, sponsorizarea tratamentului medical în caz de boală severă.

​

​

bottom of page