Descrierea generală a obștilor, composesoratelor și asociațiilor urbariale din România

Rezultate ale proiectului

În România, instituțiile rurale de gestionare a proprietății colective sunt numite în texte de lege actuale "forme asociative tradiționale” sau “istorice". Membri obșteni sau composesori stăpânesc terenurile colective fără a avea loturi precis delimitate individual, ci totul la un loc. Din punct de vedere juridic, se consideră terenuri aflate în proprietatea privată a "persoanelor juridice". În funcție de zonă, ele au denumiri variate: denumite în principal “obște”, (pl. obști), în localitășile aflate în Vechiul Regat, sau “composesorat”, (pl. composesorate) și “asociație urbarială” (pl. asociații urbariale) în localitățile din Transilvania. Întâlnim denumiri care ne aduc aminte de realitățile feudale din timpul când aceste forme de proprietate au fost instituite, precum: Composesoratul nobil Săpânța, Composeroratul grăniceresc Dobra, Composesoratul foștilor urbarialiști din Roșcani. Anumite denumiri se referă la numele localității, Obștea Nereju de exemplu, sau la numele munților deținuți în devălmășie, de exemplu Obștea Chiliile Zboinei din localitatea Spinești, județul Vrancea.  

Terenurile aflate în această formă de proprietate nu se pot vinde, conform legilor în vigoare. Această măsură legală este destinată atât păstrării drepturilor ancestrale de proprietate a pământului în comunitățile locale, cât și evitării speculațiilor cu terenuri, reprezentând o excelentă modalitate de protecție a relației de legătură între mediul înconjurător și comunitățile rurale, contribuind la păstrarea relevanței relației cu natura și cu pământul. Deși în practică nu totul este ideal, menținerea și dezvoltarea capacităților acestor organizații rurale locale posedă un potențial ridicat pentru obținerea de beneficii sociale, culturale, materiale și de mediu importante pentru comunități și pentru teritoriul Carpaților.  

 

 

Cât de mulți. Cât de mult. Din cercetarea noastră în cadrul prezentului proiect, prin combinarea informației din diferite surse, se poate spune că în Munții Carpați pe teritoriul României se află în jur de 1500 de obști și composesorate, care gestionează 873.000 ha de pădure, 14% din suprafața totală împădurită a țării. Această cifră oficială este prezentată pentru "formele asociative tradiționale" de către Curtea de Conturi a României într-un raport din 2014. Alte surse indică alte cifre, cum ar fi 788.694 ha (în anul 2015), în raportul oficial al sursei depus de Ministerul Pădurilor și Apelor.

În plus, estimările noastre arată că obștile și composesoratele au aproximativ 300.000 ha de pășune.

Resursele sunt deținute și gestionate de peste 400.000 de membri.

Suprafața obștilor și composesoratelor a scăzut moderat în ultimii 100 de ani, cu aproximativ 22%, sau chiar mai mult, aceste cifre sunt foarte dificil de estimat datorită statisticilor (in)existente sau contradictorii.

Obștile din arcul exterior al Carpaților, în Țara Românească și Moldova sunt în general de dimensiuni mai mari (în medie peste 2000 ha), iar cele situate în interiorul arcului carpatic, composesoratele și asociațiile urbariale în Transilvania, sunt mai mici (în medie 600 ha). Dimensiunea lor depinde de condițiile istorice în momentul recunoașterii lor legale, cu mai mult de 100 de ani în urmă.

 

Obștile și composesoratele din Carpați prezintă caracteristici biofizice foarte diferite, unele având suprafețe mari de păduri productive, altele păduri tinere și mici, dar și altele cu mai multe zone de pășunat, izlazuri sau pășuni alpine. În prezent, directive legislative stricte reglementează exploatarea pădurilor, prin specialiști silvici. Majoritatea pădurilor obștilor sau composesoratelor beneficiază de amenajamente, care precizează cât de mult de poate tăia (cota anuală), de unde, ce fel de intervenții trebuie făcute în fiecare zonă a pădurii pentru a permite o creștere și o regenerare sănătoasă, conform concepțiilor silvice. În prezent au fost introduse și amenajamente pastorale (2018).

Din cercetarea noastră rezultă că

 

  • 1000 hectare suprafață medie a pădurii per obște/composesorat

  • cercetarea noastră a inclus 3 cele mai mari obști și composesorate din țară, cu peste 10.000 ha deținute: Tulnici, jud. Vrancea, Peștisani, jud. Gorj, Zetea, jud. Haghita

  • 256 de hectare suprafață medie de pășune per obște/composesorat

  • 92 de hectare suprafață medie a pășunilor împădurite per obște/composesorat


 

  • 53% din obștile/composesoratele românești au în cea mai mare parte păduri de foioase

  • 30% din obștile/composesoratele românești au în cea mai mare parte păduri de conifere

  • 74% din pădurile obștilor/composesoratelor sunt accesibile pe drumurile forestiere


 

  • 51% din obști/composesorate au în principal păduri tinere <80 de ani

  • 37% din obști/composesorate au în principal pădure cu vârsta > 80 de ani

  • 42% din obști/composesorate au terenuri incluse în arii protejate, dintre care 15% au în parcuri naționale

 

 

Drepturile asupra terenului. În România funcționează un număr mare de obști și composesorate, răspândite pe întreg teritoriul Munților Carpați. Sistemul de organizare a acestora și distribuirea drepturilor între membri diferă de la o zonă la alta. Cea mai importantă diferență este între 1) sistemele de drepturi egalitare ‘pe fumuri’ bazate pe teritoriu, rezidență și gospodărie și 2) sistemele de drepturi inegalitare, cote-părți, bazate pe moștenire.

1)Sistemul de drepturi egale este mai atipic, cel mai adesea fiind găsit în partea SE a Carpaților, în țara Vrancei, dar și în 11% din composesoratele din regiunea Transilvaniei. sistemul este teritorial, dreptul se acordă pe baza domiciliului stabil într-o localitate cu obște. O persoana nou stabilită poate obține dreptul, iar o persoană care părăsește localitatea pierde dreptul, sau se suspendă, daca este vorba despre plecare temporară. Acesta este un sistem mult mai răspândit în întreaga lume, decât cel pe cote-părți. În acest sistem, comunitatea de membri este incluzivă, teoretic nu exclude ne-băștinașii, drepturile nu sunt transmisibile și nu se pot vinde nici în interiorul nici în exteriorul comunității de membri. Astfel, diferit față de sistemul pe baza descendenței, această formă este deschisă membrilor vârstnici, cât și copiilor majori ai acestora. Forma egalitară și teritorială permite orientarea spre necesitățile comunității, astfel încât o mare parte din venituri sunt investite în infrastructură locală. Pentru mai multe informații click pe pagina Tipologie.

2)Sistemul de drepturi inegale pe cote-părți: funcționează principiul genealogic/ descendență în care drepturile sunt moștenite și împărțite teoretic în mod egal între moștenitori. Îl întâlnim în obștile de moșneni din Oltenia și Muntenia, în composesoratele transilvane, atât cele nobile sau cele grănicerești sau urbariale. Aceste drepturi nu reprezintă o anumită suprafață identificabilă într-un anumit loc, ci o cantitate abstractă, o cotă-parte, indivizibilă, și care nu are sens fără raportarea la întregul teritoriu deținut. Drepturile sunt cuantificate în unități de măsură specifice și locale, fiind numite dramuri, o reminescență a vechilor unități de măsurat brânza, sau oi, întregi, lei, cote-părți sau simplu drepturi. În anumite cazuri s-a făcut o transformare în hectare, urmând recomandarea legii, care crează confuzie cu drepturile de proprietate privată individuală. Membrul composesor/obștean în acest sistem reține dreptul de proprietate în obște/composesorat indiferent unde locuiește, poate transmite dreptul urmașilor, îl poate vinde în interiorul obștii. În România, în decursul istoriei, amestecul politicilor de stat a complicat cutumele și a forțat comunitățile să instituie sisteme de drept care țin de ideologiile liberale ale proprietății, care decurg din legea romană, în care baza era individul și nu comunitatea. De aceea, în majoritatea obștilor și composesoratelor, drepturile care au rezultat din procesele de formalizare istorică au fost drepturi personale, transferabile doar altor membri, moștenitori, cu drepturi divizate între copii.

Pentru mai multe informații click pe pagina Tipologie.

 

Venituri și beneficii. Obștile și composesoratele studiate prin proiectul nostru au valoare socio-economică pentru membrii lor, generând beneficii de folosință și excedent monetar, mai ales din pășunat și exploatare forestieră. Veniturile monetare din exploatarea forestieră comercială sunt adesea distribuite către membrii. De asemenea, venituri importante provin și din subvențiile UE pentru pășunat. Zonele care sunt incluse în parcurile naționale și în care este interzisă recoltarea de masă lemnoasă generează (teoretic, conform legii) venituri din compensațiile monetare. Cu toate acestea, există de asemenea un număr important de obști și composesorate care nu au niciun excedent financiar, fiind capabile doar să supraviețuiască și să plătească cheltuielile cu serviciul silvic către ocol. Aceste servicii silvice sunt foarte costisitoare în anumite zone, în special acolo unde composesorele de dimensiuni mici sunt afiliate ocoalelor de stat. Acest lucru se întâmplă cu precădere în cazul obștilor și composesorelor de până în 200 ha, prezente în special în partea de vest a Carpaților.

 

În unele zone, obștile și composesoratele sunt orientate în principal către furnizarea de beneficii individuale, prin redistribuirea sumelor obținute din exploatarea forestieră, subvenții, chirii sau alte activități. Rezultatele studiului nostru sugerează că valoarea monetară individuală derivată din faptul că cineva este membru al unei obști sau al unui composesorat nu este, în medie, foarte mare. În rare cazuri membrii cu drepturi mai mari pot primi anual sume importante, peste 10 mii de RON pe an, din împărțirea excedentului. Totuși, acest lucru este valabil de obicei pentru doar 1-2 persoane dintr-o obște sau composesorat de tip inegalitar, în care în timp s-a format o inegalitate substanțială (de exemplu, într-un număr semnificativ de obști din județul Argeș tendința a fost de acaparare a drepturilor de către anumite familii mai înstărite care în prezent beneficiază de venituri substanțiale). Din datele obținute în proiectul nostru, se poate spune că în medie un membru composesoral în Transilvania primește aproximativ 243 RON/ha pe an, un membru obștean în regiunea Valahiei 197 RON/ha pe an, iar în Vrancea se primesc 285 RON/ha pe an. În plus, un membru poate să pască animalele în mod gratuit pe pășunea obștii/composesoratului și să primească o cotă de lemn de foc la preț foarte avantajos. În majoritatea obștilor și composesoratelor, lemnul de foc este recoltat și distribuit membrilor, la costuri mult sub prețul pieței, în anumite cazuri chiar gratuit, în comunitățile rurale montane, lemnele fiind absolut necesare gospodăriilor pentru încălzire și gătit, neexistând alternative locale. Alte avantaje: Obștile și composesoratele sponsorizează familiile tinere pentru construirea de case, oferind în anumite cazuri până la 20 de metri cubi de lemn; sponsorizează înmormântări ale familiilor sărace, festivități și cadouri de Crăciun pentru copiii școlari. Câteva grupuri distincte de membri ar putea avea mai multe beneficii decât celelalte, în anumite cazuri. De exemplu, în unele zone, proprietarii mari de oi beneficiază de pășunat liber; în alte zone, întreprinzătorilor locali de cherestea li se acordă acces preferențial la exploarare dacă sunt membri; în zona turistică Rânca, membrii obștilor și composesoratelor pot închiria terenul pentru a construi vile turistice pentru jumătate din prețul pieței; în toate aceste cazuri, membri pot beneficia de bunul comun, dacă au capacitatea de a face acest lucru.

 

În multe cazuri, obștile și composesoratele crează beneficii comunitare, din datele noastre rezultă că 59% dintre formele asociative contribuie cu astfel de beneficii, mai ales în zona Vrancei și județele transilvănene din partea de Est (Harghita și Covasna), unde obștile și composesoratele au bugete chiar mai substanțiale decât primăriile. In 32% din cazuri, acestea investesc o parte mare din veniturile obținute în proiecte comunitare. Astfel, obștile și composesoratele contribuie la construcția și repararea infrastructurii, a clădirilor publice, a școlilor și a drumurilor. Bisericile sunt adesea sponsorizate, deoarece sunt clădiri importante ale comunității, cu care membri se mândresc și în care doresc să investească. Se oferă de asemenea burse pentru studenți, pentru a susține educația, mai ales în zonele estice ale Transilvaniei. În mod tradițional în aceste zone, composesoratele sponsorizează grupuri locale de tineri, fanfare, brigăzi de pompieri, sau echipe de fotbal.

 

Guvernanță. Obștile și composesoratele reprezintă instituții independente, democratice și participative de guvernare a resurselor naturale în mediul rural. Cadrul normativ de guvernare și funcționare a obștilor/composesoratelor este reglementat de statut, un document specific fiecărei obști/composesorat în parte, care conține norme aprobate de Adunarea Generală și ratificate legal de către judecătorii. Membrii, grupați în Adunarea Generală, aleg prin vot un consiliu de administrație, format de obicei din cinci membri și, dintre membrii consiliului, un președinte. De asemenea, membrii aleg o comisie de cenzori, compusă din trei membri. Consiliile sunt teoretic temporare (mandat între 2 și 5 ani), dar în practică există un număr mare de obști/composesorate unde aceste consilii nu au fost schimbate de la înființare, din motive diverse, fie că acestea se impun prin mijloace nedemocratice, fie că nu există candidați care să se ofere, în condițiile în care funcțiile nu sunt remunerate, iar sarcinile sunt complexe și dificile, această situație fiind întâlnită frecvent la composesoratele și obștile de dimensiuni mici. Adunările generale ale membrilor, organizate cel puțin o dată pe an, au în teorie o putere mare de decizie; sunt chemate să decidă asupra bugetului, asupra investițiilor, asupra noilor membri, asupra noilor reguli introduse în statut, etc. Adunarile Generale sunt valabile din punct de vedere juridic dacă sunt organizate cu prezența a 50% +1 membri, sau voturi, în cazul unor obști inegalitare. Asemenea adunări și procese de luare a deciziilor sunt concepute ca democratice și sunt puternic reglementate de statute, având un potențial participativ ridicat; însă, în practică întâlnirile cu membrii se întâmplă rareori în conformitate cu regulile. Adesea, este dificil să se adune destui oameni pentru a lua decizii, deoarece majoritatea populației tinere lucrează în străinătate, iar majoritatea membrilor vârstnici nu sunt interesați să participe. Uneori, chiar dacă întâlnirile pot fi ținute, luarea deciziilor este contestată sau manipulată de grupurile de interese și luptele de putere.

 

O serie de conflicte și motive puternice de neîncredere au marcat reînființarea obștilor și composesoratelor. Retrocedarea a fost adesea o controversată, implicând procese prelungite. Din datele obținute de noi, în 40,4% din cazuri membrii s-au luptat în instanță pentru soluționarea cererilor lor de retrocedare, adesea împotriva instituțiilor statului - primării, ocoale silvice, care au întârziat procedurile de recunoaștere și de acordare a titlurilor de proprietate.

 

Ce am făcut prin proiectul nostru? Cercetarea extensivă a obștilor și composesoratelor românești contemporane este un demers fără precedent. Baza noastră de date cuprinde 329 de interviuri-chestionare aplicate tot atâtor obști și composesorate românești. Am colectat date de la 20% din numărul total de astfel de entități existente în România, reprezentând aproape 1/2 din pădurile și aproape 1/3 din suprafața pășunilor deținute în comun.

Interviurile structurate au fost aplicate față în față de membrii echipei noastre de cercetare, fiecare având o durată medie de 2 ore; interviurile au inclus aproximativ 100 de întrebări, închise și deschise, pentru a permite discuții mai aprofundate pe mai multe subiecte. Subiectele abordate au fost: istoricul formei asociative, procesul de restituire, caracteristicile bio-fizice ale resurselor, sistemele de distribuire a drepturilor, informații despre membri, guvernanță, participare, managementul resurselor, problemele de mediu și altele.