În județul Argeș funcționează un număr de 19 obști, cu 39.000 ha de pădure- care reprezintă 14% din fondul forestier total al județului, și aproximativ 7400 ha de pășuni (conform datelor sondajului nostru) - 8% din suprafața totală a pășunilor județ. Obștile din zonă au drepturile distribuite inegal și sunt organizate pe principii genealogice. De asemenea au tendința să fie monopoliste, să nu limiteze numărul de voturi pe care le poate avea o persoană sau numărul de drepturi pe care cineva le poate achiziționa, ca și în alte cazuri din județele sudice. Câteva excepții aici: Obștea Dragoslavele are un plafon de 10% din drepturile care pot fi dobândite, iar Obștea Arefu are sistem de vot egal, indiferent de numărul de drepturi pe care le are o persoană (un om, un vot).

 

Această tendință spre inegalitate mai mare și putere concentrată în câteva mâini are rădăcini istorice, deoarece unele familii au avut tendința de a influența mai mult procesul de luare a deciziilor și de a cumula un număr mai mare de drepturi. Drepturile sunt numite dramuri (sg. dram). Această unitate de măsură provine din perioada în care munții au fost închiriați păstorilor (sec. XVII-XIX), care au plătit pentru pășunat în brânză, iar brânza a fost măsurată în dram (sub unitate de la oca, ocale). Astfel, un munte a produs o anumită cantitate de brânză, care mai târziu a dat numele drepturilor în obști.

p. 374: ...Dacă pînă la sfîrșitul secolului al XVIII-lea vinzările de drepturi, atît între membrii obştiilor cit şi altor persoane ce nu făceau parte din obşte nu constituia un fenomen de masă, incepînd cu primele decenii ale secolului al XIX-lea şi, în special, în a doua jumătate a secolului respectiv, această acţiune a devenit frecventă. Aceste vînzări de drepturi din cadrul obştilor au determinat ca, în perioada respectivă, procesul
de diferenţiere între membrii obştii să se accentueze...

..în acest sens este edificatoare situaţia moşnenilor rucăreni în sînul cărora se constată o diferenţiere foarte mare între ei în ceea ce priveşte numărul drepturilor pe care le aveau în cadrul obştei în anul 1923. Dacă unii dintre ei posedau 2 drepturi, alţi 9 posedau între 617 şi 1328 drepturi. Intre moşnenii rucăreni şi cei care le-au acaparat sau încercau să le acapareze drepturile au fost mari neînţelegeri care au generat procese îndelungate şi costisitoare.

...In urma împărţirilor repetate a drepturilor între moştenitori şi, ca urmare a vînzăruor făcute, au ajuns unii dintre ei să stăpînească suprafeţe
infime, unele din ele ajungind chiar pînă la 19 mp...

​

​

​

Obștea Berevoești are în prezent 1400 ha de pădure în Valea Năvrapului, în Munții Iezer, în Carpații Meridionali. Sistemul de distribuție a drepturilor, denumite local dramuri, este genealogic / inegal, însă, de fapt, majoritatea membrilor au 2-3 drepturi. O familie deține aproape 10% din drepturi.

​

În cazul Obștii Berevoești, în momentul înființării sale juridice în 1910, erau 342 de membri, localnici din satul Berevoești și rezidenți din satele înconjurătoare. Numărul lor a crescut încet până în 1945, când obștea ajunge la 381 de membri.

 

În 2000, poate fi observată o creștere exponențială a numărului de membri: 834 de membri sunt in 2016 listați în lista drepturilor.